Grecia e numai inceputul. Cele mai mari economii ale lumii se intind, de multa vreme, mai mult decat le e plapuma. Acum nota de plata e pe drum, insa nu toate tarile vor fi capabile sa o plateasca”, sustine o echipa de jurnalisti a saptamanalului Der Spiegel intr-o ampla analiza intitulata Mama tuturor bulelor financiare: datoriile nationale uriase ar putea impinge zona euro la faliment.
Acum, prin masurile de austeritate impuse Greciei, liderii zonei euro spera ca aceasta sa-si revina, in urmatorii ani. Daca acest lucru nu se va intampla, moneda europeana, cel mai probabil, se va prabusi, iar statele care au sarit in ajutorul Greciei vor trece, la randul lor, prin mari dificultati financiare.
Situatia din Grecia nu e una singulara, avertizeaza Der Spiegel. Mai toate statele lumii dezvoltate au acumulat, in ultimele decenii, datorii imense, cheltuind mult mai mult decat si-ar fi putut permite.„Bula financiara a datoriilor guvernamentale e cea mai mare dintre toate bulele posibile”, arata jurnalistii de la Der Spiegel
De aceasta situatie profita speculatorii financiari si fondurile de investitii, care „au obtinut profituri imense in ultimele saptamani, pariind pe greutatile tot mai mari ale Greciei si pe slabirea constanta a monedei euro”. Acum, ei asteapta urmatoarea ocazie pentru a ataca moneda europeana. Managerii fondurilor de investitie pariaza pe turbulentele tot mai intense din zona euro, iar atacurile impotriva unor tari impovarate de datorii, precum Portugalia si Spania, nu au facut decat sa accentueze situatia de criza.
Ce e de facut? Exista trei scenarii posibile pentru statele aflate in situatia Greciei, arata Der Spiegel, in functie de cine va suporta, in ultima instanta, cea mai mare povara: contribuabilii, cei care fac economii sau creditorii. Prima strategie e cea a masurilor de austeritate, prin cresterea taxelor si reducerea salariilor bugetare. Pentru politicieni, un astfel de program de austeritate e cat se poate de daunator, deoarece nemultumirile alegatorilor vor atrage schimbarea administratorilor din functie la urmatorul scrutin. A doua masura, mult mai atragatoare pentru politicieni, e cresterea inflatiei, prin tiparirea de bani. Investitorii straini si cei care fac economii ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unei inflatii scapate de sub control. A treia masura presupune oprirea tuturor platilor, cu alte cuvinte, falimentul de stat. Cei care ar avea cel mai mult de suferit ar fi, desigur, creditorii, iar deocamdata nu exista o procedura standard prin care un stat modern se poate declara falimentar.
Cel mai probabil, arata Der Spiegel, multe state vor apela in viitor la toate cele trei strategii, astfel incat toata lumea va avea, in final, de suferit: contribuabilii in egala masura cu cei care fac economii si cu creditorii. „Doar astfel vor reusi guvernele sa-si repuna treburile in ordine”, scriu ziaristii germani. „Totusi, lipseste un element-cheie: economia trebuie sa creasca, astfel incat guvernul sa poata contabiliza suficiente venituri din taxe si sa-si reduca astfel datoria. Smecheria, cu alte cuvinte, va fi sa economisesti bani in timp ce vei spori productia globala. Aceasta e dilema cu care vor avea de furca guvernele: datorii si reduceri ale curbei de crestere, insa diminuarea datoriei nu se poate realiza fara crestere economica. Daca exista, in fapt, o modalitate de a iesi din acest impas vom vedea, in curand, cu totii – in cazul Greciei”.
Sursa: revistacultura.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu