Mihai Eminescu - Scrieri Politice(1879-1880)

Fragmente din cartea "Scrieri Politice" 1879-1880 de Mihai Eminescu

..Când mișcările revoluționare dau de rezistența puternică a unei reacțiuni compusă din elemente istorice,acele mișcări sau pier prin oameni mari,sau dau naștere la oameni mari,a căror mărime nici nu stă în raport cu întinderea teritorială a țării măcar.Au trebuit într-adevăr ca două capete vârtoase ca cel spaniol cu cel olandez să se ciocnească,ca să dea naștere acelei înflorite și puternice Olande din veacul al XVI-lea și al XVII-lea,au trebuit ca două capete vârtoase ca acela al nobilimii engleze și a poporului englez să se ciocnească,pentru a da naștere lui Cromwell,acelui întemeietor al actualei puteri mari,care-a prefăcut o aproape neânsemnată țară agricolă în cel dintâi stat al pământului.

..Aceasta e adevărata corupție:tendința de a câștiga lesne și fără muncă,tendința de a se gera în om mare fără merit,aceasta e corupția adevarată,ale cărei urmări sunt ura și invidia contra oricărui merit adevărat și cocoțarea nulităților în acele locuri,la care numai o înaltă inteligență sau un caracter extraordinar dau un drept.



..Cel care n-are nimic și nu știe să s-apuce de nici un meșteșug - dă-i toate libertățile posibile,tot rob e,robul nevoilor lui,robul celui dintâi care ține o bucată de pâine în mână,căci e cu totul indiferent dacă închizi o pasăre în colivie,sau dacă ai strâns de pretutindeni grăunțele,din care ea se hrănește.Și cam așa-i cu omul:brutarul nu coace pentru cel ce nu are nimic,măcelarul nu taie pentru cel ce n-are cu ce cumpăra.Suntem deci liberali în puterea cuvântului,dar nu înțelegem,că cineva,exploatând ideile liberale,amăgind mulțimea,promițându-i munți de aur și râuri de lapte fără muncă,să ajungă în fine a exploata acea mulțime chiar,și a o conduce din rău în mai rău.

Nici e lesne de înțeles,cum un popor de plugari,ba încă unul care s-a lăsat de păstorie de ieri alaltăieri și s-a apucat de plug înainte de abia cinzeci de ani,putea să se creadă îndestul de bogat pentru a introduce la el forme de civilizație și instituții pe care tările apusene bogate prin industrie și prin dezvoltare economică de sute de ani,abia le pot plăti.
Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi îndestul,că puterea productivă a nației românești n-a crescut,n-a putut să crerască în raport cu groaza de cheltuielli,pe care le-a impus formele de civilizație străină,introduse cu grămada în țara noastră.

..Clasele productive au dat îndărăt,proprietarii mari și țăranii au sărăcit,industria de casă și meștesugurile s-au stins cu desăvârșire ori au trecut în mâini străine,iar clasele improductive,proletarii condeiului,cenușerii,oameni ce încurcă două buchi de hârtie și aspiră a deveni deputați și miniștri,avocații,s-au înmulțit cu asupra de măsura,dau tonul,conduc opinia publica,fericesc națiunea în fiecare zi pe hârtie.
Nu ne vom face noi apărătorii vremurilor trecute dar în orice caz vom întreba:avem azi o cultură de o sută de ori mai intensivă,o armată de o sută de ori mai numeroasă,o administrație de o sută de ori mai îngrijoratoare,o justiție de o sută de ori mai dreaptă?Nu
Oricât de rea ar fi fost administrația acelor oropsiți boieri,ea avea un bun neprețuit pentru orice țară agicolă,adică săracă:era ieftină,cum mai ieftină nu se putea.

..Așadar părerile aspre,pe care le-am emis noi asupra liberalismului și instituțiilor liberale,nu erau răsărite din spirit de reacțiune,ci din claritate de vederi.Nației nu i se dă,în schimbul banului ei,adică a muncii ei,un echivalent de bunuri,ci i se ia mereu a i se da aproape nimic în schimb.Dacă înainte i se da puțin,i se și lua puțin,și socoteala era totdeauna limpede,fără deficit,fără datorii.

..Ceea ce voi numiți organizarea voastră nu înseamnă decât disciplina oarbă a unei societăți de exploatație sub comunii sefi de bandă.Voi sunteți inainte de toate o societate secretă și după aceea un partid politic.Vai de aceia din societatea voastră secretă care ar îndrăzni să aibă o altă părere decât sefii.Din cauza aceasta nici nu sunteți legați de principii.

...Am dovedit adeseori că liberalismul extrem al legilor noastre au prefăcut pământul Romaniei în mlaștina de scurgere pentru toate elementele de prisos din țările de prin prejur

...Au ideile și principiile carne și oase?Sunt ele ceva real și de pipăit,încât dacă unul susține din gura că le are să-l și credem pe cuvânt,încât să zicem:De treabă om,căci frumos vorbește!

...Nimic nou sub soare!Ce se petrece astăzi s-a petrecut sub forme deosebite mereu în timp de mai multe sute de ani.Când elementele sănătoase au avut destulă energie,când ele s-au arătat hotărâte,exploatatorii de meserie "s-au facut nevăzuți de frică și de rușine",iară cei amăgiti s-au pocăit și s-au intors pe căile bune.Și dacă noi,astăzi voim să scăpăm de nevoile cu care ne luptăm,e destul sa ne arătăm hotărâți.Să facem astăzi ceea ce au facut străbunii noștri la începutul lui Matei Basarab,să ne aratăm hotărâți,pentru ca fiii noștri să nu cază victima celor ce expoatează țara și de treizeci de ani se trudesc să curme dezvoltarea noastră națională și să facă pe pământul românesc un stat cosmopolit.

..Sub regimul libertății s-au produs faptele care dovedesc că indivizii lăsați pradă concurenței universale,cei mai puțini și mai abili se fac cei mai bogați și mai puternici,încât concurența și libertatea nu folosesc decât acestora.Astfel pentru Germania,aflăm din scrieri,din presă,din dezbaterile din Camera,că toate clasele,dar mai ales mici industriași si micul proprietar de la țară suferă de greutatea dobânzilor ce li se iau de capitaliști.

..Regimul libertății - astfel precum e în România izbutește la exploatarea în modul cel mai uzuar a celei mai principale clase,a populațiunii agricole,la sărăcirea,la mizeria ei,iar prin aceasta se micșorează puterea statului,veniturile fiscului și avuția naționala în genere.

..Industriașul și comerciantul român,nesusținut prin nici o măsură de statul pentru care plătește contribuții și îndeplinește tot felul de sarcini,neavând mijloace și neputându-și-le procura în lipsa de adevărate institute de bancă,a trebuit să renunțe la industrie,la comerț și,ca să nu piară,a trebuit să se facă funcționar,fie oricât de rău plătit.

..Nu de mult înfloreau în Bucuresti industrii însemnate:se fabricau testemele,se lucra mătase și se făceau dintr-ânsa tesături de tot felul,se argăseau piei,care se exportau,blănăria din București era căutată în seraiul din Constantinopol,apoi erau islicaria,căldărăria,selăria.Astăzi nu mai există acele industrii și trebuințele le satisfacem cu obiecte importate.În străzile unde erau așezate acele industrii,de care ne mai amintesc încă numele acelor străzi,astăzi întâlnim mai cu seama israeliți,comercianți care vând haine gata aduse de la Viena și Pesta,și altele.Meseriașii români ce mai există,precum tabaci,ciobotari,căldărari,dispar căci nu mai sunt în stare a se susține.

..Sperăm însă că a sosit deja timpul în care nația românească să se fi săturat în adânc de superficialitate teorii demagogice-umanitare și că reprezentanții acestor teorii,fie ei emisari ai Alianței,fie capi de partide numite în ironie naționale,vor reafla astăzi în noi acel vechi bun-simț,întunecat de câtva timp,dar pentru care poporul nostru era vestit odată,care nu se lăsa indus în eroare prin distincțiuni subțiri și trageri pe sfoară de sistem superior.

..De la mișcarea din 48 și până astăzi națiunea românească,pe tărâmul politic,n-a făcut alta decât a se lepăda sistematic de orice tradiție,a răsturna orice autoritate,a arunca orice s-ar fi putut numi original în viața ei națională,și-n același timp a adopta,cu mai multă ardoare decât cuartalurile de coloni din America de miazănoapte și pe o scara tot atât de înaltă,toate reformele,toate teoriile,toate calapoadele internaționale,în viața politică și intelectuală,în limbă, în moravuri,în tot.Libertate fără margini pentru orice individ,pentru toate necurățenile care s-ar scurge din cele patru colțuri ale lumii,în Romania ca și-n America;fraternitate și egalitate între om și om,republici mari și mici și prezidenti de republică pe toate ulițele și-n toate cafenelele,în Romania ca și-n America,șiretenia,vicleșugul și cinismul-virtuți cetățenești;gheșeftul - scopul,și politica umanitară - mijlocul.

..Două milioane și jumătate de țărani,populație în adevăr românească,lucrează pământul și dau singura producție reală în această țară,pe câta vreme restul locuitorilor români,cei din orașe,târguri și târgușoare,populație amestecată din curcituri asimilate românilor,din străini neasimilabili încă și din jidani neasimilați și neasimilabili,fac negustorie,speculă,camătă,ocupă miile de funcții publice,trăiesc din geșefturi și din politică.

..Deși aproape toate războaiele moderne se deschid sub pretexte umanitare,totuși cauzele,în genere bine cunoscute,sunt cu totul altele și n-au a împărți cu pretextul nici în clin,nici în mânecă.cerneală și hârtie s-au întrebuințat întra-adevăr multă pentru chestiuni umanitare,bani însă putini,iar sânge nici o picătură macar.Pretextele se vor găsi pentru a acoperi o cauză nedreaptă,căci pretextele bune pentru caze rele sunt foarte ieftine în lumea aceasta.
...numai atunci când cineva nu va fi numit bun sau rău după cum e alb sau roșu,ci abstracție făcând de la opiniile lui politice,numai atunci când vom fi drepți față cu noi înșine și nu ne vom sfâșia pentru vorbe scrise pe hârtie de autori străini în țară straină,pentru alte popoare și alte împrejurări,atunci când vorba adevărată va găsi ureche ascultătoare vom începe a ne respecta între noi și a fi uniți.

..Orice s-ar zice,între noi și evrei este o deosebire de rasă,care nu ne permite nouă s-avem față cu dânșii în împrejurări de onoare decât dispreț și numai dispreț.Oricât de nenorociți am fi prin împrejurări istorice de deosebite naturi,suntem un popor ce a știut și va ști,oricând va fi nevoie ,să-și plătească cu prisos datoria de sânge,sunem un neam de oameni lipit,prin tradiții,moravuri și limbă,de un petec de pământ,pe care,cu titluri netăgăduite,îl putem numi țara noastră.Între noi prin urmare și un soi de oameni împrăștiați pe toată fața pământului,a căror patrie sunt târgurile unde dobânda e mai mare,unde specula fără frâu găsește mai puține stavile,unde cuvântul omenie are mai putin înțeles:între noi și o rasă cosmopolită,care la Viena e vieneză,la Paris pariziană și pretutindeni evreiască;între o nație care câștigă pe pământul său ca să trăiască apărându-l cu sângele ei oricând și o corporație lipsită de cel din urmă sentiment de demnitate bărbătească,care trăiește pe tot pământul ca să câștige,a cărei membri se țin ca stolurile de păsări răpitoare pe urma oștirilor beligerante pentru a strânge avuții din bălțile de sânge,între noi zicem - si această onorabilă corporatie chestiune de onoare nu poate fi cât lumea,și astfel n-am fi avut nimic de zis în privința insolenței presei evreiești dacă n-ar fi găsit răsunet și canal de scurgere la noi,chiar în coloanele foilor ministeriale.

..E evident însă că micile părți de pământ,dacă vor fi din nou împărțite între descendenții familiilor foștilor clăcași,aceștia vor fi reduși cu vremea la starea de proletari având fiecare câtiva stânjeni de pământ,prea puțin pentru a trăi și prea mult pentru a muri,se va naște un fel de clasă ibiridă,fără putere și fără producție,incapabilă de a se înmulți din cauza sărăciei,sclava absolută a capitalului.Puțini oameni cu mai multă energie economică își vor acapara apoi părticelele foștilor clăcași,și deodată cu creșterea sau crearea din nou a altor latifundii,populația agricolă va da mereu înapoi prin stingere,încât epoca n-ar fi departe,în care n-am mai avea decât orașe străine într-un deșert românesc.

..Când oamenii care sunt capabili de-a scrie dezghețat asemenea minciuni și calomnii la adresa adversarilor lor continuă a exercita influența asupra opiniei publice,continuă a fi miniștri,deputați,mai știm noii ce,e dovada că acei oameni nu mai pot trăi prin o muncă cinstită,că sunt avizați de a trăi din amăgirea poporului,că-și pânăgresc sufletul de zece ori pe ceas cu cele mai negre calomnii pentru a se menține la putere de care au nevoie,că sufletul țării se-nveninează pentru a nu mai putea vedea adevărul.O asemenea țară e pierdută.

..Între un țăran care are 2 stânjeni de pământ și unul care n-are nimic care-i mai bogat?Noi găsim că cel care n-are nimic.Cel care n-are nimic nu visează să exploateze un teren atât de mărginit,ci caută o treabă oarecare,cel care are doi stânjeni,având închipuirea că posedă ceva,rămâne lipit toată viața lui de cei doi stânjeni și pururea sărac.

..Aceasta este politica patrioților de industrie,politica de ruină și de rușine ale cărei urmări triste le va plăti scump această țară.

..Nenorocitele astea de țări ale noastre sunt de mult,dar mai cu seamă de la fanarioți încoace,scena unui joc de intrigi internaționale care se țes,se încâlcesc,dar din nenorocire se descâlcesc totdeauna în defavorul lor și mai cu seamă a elementului românesc din ele.De se face un drum de fier,el devine calea mare de imigrațiune a tuturor vagabonzilor și a criminalilor din statele învecinate,căci Romania a devenit mlaștina de scurgere pentru tot ce e moralicește și econmicește nesănătos dincolo de granițe,pentru tot ce fuge de muncă,pentru tot ce se simte urmărit de înrolarea în armată,de poliție și de justiția penală.

..Garanția învingerii adevărului și a binelui în lumea aceasta este moartea.Dacă moartea nu s-ar îndura să ne scape de o generație în diselecțiune,care produce atâția Mihăilești,Fundești,Costinești,dacă moartea n-ar pune adevarul la adăpost cu onoarea de a fi coexistat alături cu partea criminală și stupidă a omenirii,niciodată națiile n-ar fi putut strânge acel capital de adevaruri care înnobilează asupra lor lupta pentru existență.